Să fii turist și să ajungi la Botoșani, dar să nu vizitezi locurile natale ale poetului Mihai Eminescu, ale muzicianului George Enescu sau ale istoricului Nicolae Iorga înseamnă să fi irosit inutil timpul și banii.
Să ajungi în centrul municipiului Botoșani și să nu vrei să arunci o privire la cea mai veche biserică armenească din Europa înseamnă să refuzi istoria.
Construită la 1350, Biserica Sfânta Maria este cel mai vechi lăcaș de cult pe care comunitățile armene din Europa l-au construit vreodată, dar și prima biserică creștin ortodoxă din piatră ridicată în Botoșani.
Ea se află situată în centrul municipiului Botoșani, pe o stradă care nu putea să se numească altfel decât Strada Armeană.
În altarul bisericii armene „Sfânta Maria” s-a aflat, până în 1950, Sfânta Scriptură scrisă pe pergament în anul 1354, ea fiind prima carte cunoscută și păstrată din Botoșani. Cartea a fost dusă la București, iar de acolo transferată în Armenia.
De altfel, în biserica din Botoșani există, încă, zeci de cărți vechi, din secolele XVIII—XIX, în limba armeană.
De asemenea, în preajma bisericii se află și primul cimitir creștin descoperit în Botoșani, cu morminte din secolul al XV-lea și cu pietre tombale cu inscripții în limba armeană care nu au fost încă descifrate.
”Biserica Sfânta Maria este cea mai veche biserică armenească din Europa. Pe 16 august, vom sărbători 664 de ani de la ctitorirea ei, 664 de ani de slujbe neîntrerupte într-o biserică”, afirmă președintele Comunității armene din Botoșani, Viorica Popa.
Până la începutul anilor ’90, lăcașul de cult se afla într-o avansată stare de degradare. A fost nevoie de o perioadă de aproape 20 de ani pentru reabilitarea monumentului istoric, cu sprijin direct de la Guvernul României, de la Ministerul Culturii sau de la bugetul local al municipiului Botoșani.
Biserica Sfânta Maria a fost punctul în jurul căruia, în secolul al XIV-lea, s-a dezvoltat ”mahalaua armenească”, un cartier format, în special, din negustori armeni care și-au părăsit țara în urma cutremurului devastator din 1319, care a distrus complet capitala Armeniei.
”În anul 1319, mulți armeni emigraseră din patria lor, în urma devastării capitalei Armeniei de un cutremur, în Botoșani și Suceava”, scrie Dan Dimitrie, în lucrarea sa ”Armenii ortodocși din Bucovina”.
Stabiliți aici, armenii au contribuit esențial la formarea Târgului Botoșani, lăsând în urma lor două biserici, dar și zeci de case care astăzi sunt incluse pe lista monumentelor istorice.
”Mahalaua armenească a însemnat locul în care s-au așezat primii armeni, pe la 1350 — 1370. Ea este locul aproape exclusiv în care au stat armenii câteva sute de ani. Armenii au trăit ca o comunitate închisă. S-au căsătorit între ei, n-au avut treabă cu restul lumii, decât cu afacerile”, susține istoricul Gheorghe Median.
Comunitatea de armeni a constituit, la un moment dat, majoritatea populației Târgului Botoșani, iar acest lucru și-a pus amprenta asupra dezvoltării ulterioare a Botoșaniului.
Un reper major pentru istoria Botoșaniului, dar mai ales a comunității armene îl reprezintă și Biserica Sfânta Treime, situată pe aceeași stradă cu Biserica Sfânta Maria, la doar câțiva zeci de metri distanță. Este vorba de o biserică ridică la 1560, care a funcționat inițial ca și mănăstire. Ea s-a prăbușit total, însă a fost refăcută în 1795. În curte se află clopotnița veche, dar și casa parohială.
”Mahalaua armenească” este resimțită puternic și astăzi prin arhitectura caselor construite începând din anii 1800.
Spre exemplu, Casa Ciomac, situată pe strada Pușkin, nr. 2, este un adevărat monument arhitectural. Imobilul, construit în stil eclectic, de tradiție clasicistă, a fost ridicat în 1892. El a aparținut unuia dintre cei mai mari moșieri și negustori de vite de la acea vreme, Garabet Ciomac. Acum, monumentul aparține Consiliului Județean, după ce mulți ani a fost sediul Direcției Sanitare. A fost reabilitat în ultimii doi ani, cu fonduri europene, urmând să devină, cel mai probabil, un cămin de bătrâni.
La fel de frumoasă este și Casa Caracaș, transformată, astăzi, în hotel. Edificiul datează din secolul al XIX-lea, fiind realizat tot în stil eclectic, cu elemente romantice. Ea atrage atenția prin pilaștrii aparenți de zid și de ferestre, dar și prin acoperișul din solzi de tablă. Și acest imobil este inclus pe lista monumentelor istorice.
Plină de atracție este și Casa Buicliu, care a fost construită în jurul anilor 1810. Este o locuință medievală târzie, cu o fațadă delimitată de pilaștri de colț și de pilaștri care încadrează pridvorul. Ea a aparținut negustorului armean Garabet Buicliu, însă a fost, de-a lungul timpului, autogară, iar în prezent este sediul Direcției Județene de Drumuri și Poduri.
Istoria Botoșaniului consemnează rolul important pe care mulți dintre reprezentanții comunității armene l-au jucat în diverse domenii de activitate. Este vorba de medicul Iacob Iacobovici, pictorul și violonistul Andronic Țăranu, muzicologul Emanoil Ciomac, scriitorul Ioan Missir, filosoful și publicistul Grigore Goilav sau medicul șef al localității, Dionisie Goilav.
Comunitatea armeană din Botoșani, care a dat patru primari (Luță Ciomac, Cristea Ciomac, Ion Misir, Florin Egner), mai are astăzi doar 82 de membri și cunoaște o descreștere de la un an la altul, pe fondul vârstei înaintate a acestora.