Bisericile ștefaniene, repere ale istoriei și dovezi ale credinței

Divertisment

Cel care ajunge în Botoșani nu poate să rateze ocazia de a vizita două dintre cele mai importante edificii din județ: bisericile ștefaniene. Este vorba de Mănăstirea Popăuți din municipiul Botoșani și Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Dorohoi, ambele ctitorite de Ștefan cel Mare, la 1496 și, respectiv, 1495.

Ele sunt mărturie a istoriei, făcând dovada vechimii fostelor târguri Botoșani și Dorohoi. Ambele lăcașuri de cult, care seamănă puternic între ele, din punct de vedere arhitectural, sunt incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani. 

Actuala Mănăstire Popăuți, care include Biserica ”Sfântul Nicolae”, a fost zidită în anul 1496 și a îndeplinit, de-a lungul timpului, mai multe funcții, cum ar fi biserică de curte domnească și loc de popas pentru domnitor (1496 — 1750), mănăstire închinată Patriarhiei de Antiohia (1750 — 1864), biserică de mir (1863 — 1991) și mănăstire de călugări (din 1991 până în prezent). Ea a fost ridicată pe o „moșie domnească din hotarul târgului” Botoșanilor, în zona denumită Popăuți din nord-vestul orașului. 

”Biserica a fost ridicată pe rămășițele pământești ale unui vornic dedicat lui (n.r.—Ștefan cel Mare) foarte mult. Cred că Sfântul Voievod l-a iubit într-așa măsură încât a hotărât să zidească și pe mormântul lui o biserică”, afirmă starețul Mănăstirii Popăuți, părintele Ioan.

Potrivit acestuia, biserica din incinta Mănăstirii Popăuți este identică atât cu Biserica Sfântul Nicolae Domnesc de la Dorohoi, cât și cu Biserica ”Sfântul Gheorghe” din Hârlău, toate trei fiind realizate în ”stilul ștefanian matur”.

Pe fațada nordică a pronaosului, lângă portalul intrării originale, se află o pisanie în limba slavonă pe care sunt înscrise următoarele: ”Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit această casă întru numele celui între sfinți părintele nostru arhiereul și făcătorul de minuni Nicolae, în anul 7004, iar al domniei sale al patruzecilea curgător, luna septembrie, 30”.

Biserica făcea parte dintr-un ansamblu fortificat, care mai cuprindea un palat domnesc și un turn clopotniță. În palatul domnesc de lângă biserică poposea Ștefan cel Mare în drumul său spre Curtea domnească din Hârlău. Conform cronicilor, la 22 iulie 1518 a ajuns aici și domnitorul Petru Rareș.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, biserica era puternic degradată, existând riscul demolării. De altfel, în 1897, ea a fost închisă, din cauza riscului de prăbușire.

”Cea mai substanțială restaurare are loc în perioada 1898 — 1908, sub coordonarea arhitectului Constantin Băicoianu. Dacă nu o făcea Băicoianu, mănăstirea urma să fie dărâmată. Deja era pusă pe lista obiectivelor care trebuiau dărâmate, pentru că era grav avariată”, spune starețul mănăstirii.

Astfel, biserica, cu pictura originală, dar și turnul clopotniței au fost salvate. Lăcașul de cult a redevenit mănăstire după 1990, iar, ulterior, în anii 2000, a reînceput un proces de reabilitare atât interioară, cât și exterioară a bisericii. 

”Interiorul a fost aproape 80% realizat, în sensul că s-a recuperat pictura originală, cât s-a mai putut recupera, pictură de epocă ștefaniană. De asemenea, s-au consolidat fragmente din turlă, din perete și urmează să continuăm cu exteriorul”, afirmă părintele Ioan. 

Turnul clopotniță, realizat în 1496, este ”unul dintre cele mai originale realizări ale arhitecturii religioase din epoca Marelui Voievod, mărturie concludentă despre știința și arta de a construi în Moldova secolului al XV-lea”.

Biserica Domnească din Dorohoi, închinată tot Sfântului Ierarh Nicolae, a fost ctitorită în anul 1495 și a fost sfințită pe 18 octombrie 1495. Biserica își păstrează până astăzi zidurile originale și forma inițială, deși a fost supusă, de-a lungul timpului, unor procese de restaurare. 

Pe pisania originală a bisericii, scrisă în limba slavonă și așezată în partea dreapta a ușii de intrare, este scris: „Binecinstitorul și de Hristos iubitorul Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit acest hram întru numele celui între sfinți, părintele nostru, arhiereul și făcătorul de minuni Nicolae; și s-a săvârșit în anul 7003, luna octombrie, 18, iar al domniei lui al 39-lea curgător”.

Din punctul de vedere arhitectural, biserica dispune de aceeași structură ca și Biserica Sfântul Nicolae din incinta Mănăstirii Popăuți din Botoșani, dar și ca Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău, construită în 1492.

Potrivit istoricilor, Biserica Sfântul Nicolae Domnesc de la Dorohoi este cu atât mai importantă cu cât însuși Ștefan cel Mare și Sfânt a poposit, în mai multe rânduri, în casele de odihnă ale curții domnești care o înconjura cândva.

Proprietățile mănăstirii se întindeau pe o arie considerabilă, cuprinzând comune aflate astăzi în proximitatea Dorohoiului.

”Dorohoiul a însemnat foarte mult pentru Ștefan cel Mare și probabil aceasta a fost și rațiunea pentru care, pe lângă o curte domnească, a ridicat aici și un lăcaș sfânt, o biserică cu numele Sfântului Ierarh Nicolae. Dovada că era legat de zona aceasta e faptul că la cinci ani după sfințirea Bisericii Sfântul Nicolae, după bătălia cu polonii, care a avut loc în zona Vârfu Câmpului, la Ionășeni, el s-a retras aici pentru sărbătorile de Crăciun, sărbătorind astfel victoria împreună cu dorohoienii”, susține preotul paroh al Bisericii Sfântul Nicolae Domnesc, Stelian Ciurciun, care este și protopop de Dorohoi.

Biserica a fost zugrăvită în frescă, fie în vremea Sfântului Ștefan cel Mare, fie în vremea domnitorului Petru Rareș. 

În naos, pe peretele vestic, se păstrează încă tabloul votiv, în care apar Ștefan cel Mare, Doamna Maria, Bogdan, Ștefan cel Tânăr și fratele său, Petru. Spre deosebire de toate celelalte biserici moldave, tabloul votiv al acestei biserici se prelungește și pe zidul sudic.

”Bisericile ștefaniene de la Botoșani și Dorohoi sunt cele mai vechi obiective din județul Botoșani incluse pe lista monumentelor istorice. Cu cât sunt mai vechi, cu atât sunt mai valoroase. Ele au aceeași valoare ca mănăstirile din Bucovina”, declară directorul Direcției pentru Cultură și Patrimoniu Național Botoșani, Dănuț Huțu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *