Cătălin Flutur: Beciurile istorice din Centrul Vechi al municipiului Botoşani, reabilitate printr-un program transfrontalier

Social

Beciurile istorice din Centrul Vechi al municipiului Botoşani vor fi reabilitate în baza unui proiect transfrontalier finanţat prin Programul Operaţional Comun România-Ucraina 2014-2020, a anunţat, miercuri, într-o conferinţă de presă, primarul Cătălin Flutur.

Proiectul va fi implementat în parteneriat cu administraţia locală din Ivano-Frankivsk (Ucraina) şi va avea o valoare de 842.000 de euro.

„Noi ne-am propus aici reabilitarea beciurilor din Centrul Vechi. Încercăm să le dăm o altă destinaţie, să fie vizitate. În primul rând, noi nu avem o cartografiere a lor, ceea ce este cel mai important, pentru că nu am avut posibilităţi tehnice să le cartografiem, să ştim câte sunt, unde sunt. Pe noi ne ajută pentru că este o zonă fierbinte pentru noi. Ştiţi bine că am avut evenimente neplăcute în Centrul Vechi cu surpări”, a afirmat Flutur.

Acesta susţine că în zona istorică a municipiului Botoşani există hrube construite pe trei niveluri, cu o valoare istorică foarte mare.

Centrul Vechi al municipiului Botoşani cuprinde aproximativ 60 de clădiri declarate monumente istorice, fiind considerat o colecţie de clădiri ”simbol” care îmbină aproape perfect istoria şi modernismul. Are o vechime de peste 100 de ani şi este singurul ansamblu arhitectural de acest tip din judeţele Moldovei.

Ansamblul Centrului Vechi este ridicat la sfârşitul secolului al XVIII-lea pe o structură complexă de beciuri boltite, dispusă pe două niveluri şi executate din piatră. Se pare că beciurile datează din perioada medievală, fiind folosite atât ca spaţiu de depozitare a mărfurilor pentru comercianţii din zonă, cât şi pentru refugierea populaţiei în timpul năvălirilor.

Clădirile, construite după modelul celor din Leipzig, sunt cu parter şi etaj. Spaţiile boltite de la parter aveau şi au şi astăzi rol comercial, iar etajul era şi este utilizat ca locuinţe.

Centrul Vechi al Botoşaniului a fost devastat în urma unui mare incendiu care a avut loc pe 3 iunie 1887. Atunci a fost afectată puternic Strada Mare, care era artera comercială principală a târgului. Focul a ars foarte multe prăvălii armeneşti, evreieşti sau româneşti, locuinţe şi magazine la modă în acea perioadă. După incendiu, locul construcţiilor din lemn a fost luat de altele, din zid, cărămidă, piatră, cea mai mare parte a acestora existând şi astăzi. Procesul de refacere a zonei a avut loc cu contribuţia esenţială a comunităţii evreieşti, care număra la acea vreme peste 10.000 de membri. AGERPRES

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *