Muzeul Județean de Istorie Botoșani

Divertisment

Muzeul Județean de Istorie Botoșani, aflat pe Strada Unirii din municipiul Botoșani, este găzduit de fostul Palat Administrativ al municipiului. Clădirea a fost construită înainte de Primul Război Mondial, după planurile arhitectului Petre Antonescu.

Este un monument istoric ce cuprinde 17 săli de expoziție la parter și la etaj, cu două secții — istorie și arheologie — în care se prezintă vizitatorilor cele mai semnificative momente ale evoluției zonei Botoșanilor din preistorie până în contemporaneitate.

Începuturile muzeului se regăsesc în decembrie 1955, când a fost inaugurat Muzeul Raional sub conducerea profesorului Mircea Popescu. Imediat a fost declanșată o campanie de popularizare a intenției muzeului de achiziționare de obiecte și documente cu valoare istorică și documentară. Cu toate eforturile s-au strâns atât de puține materiale, încât nu era posibilă organizarea unui muzeu de istorie, așa cum se dorea inițial. Astfel, s-a decis ca instituția să aibă dublu profil — istorie și științe naturale.

Ulterior a fost amenajată o expoziție dedicată unor personalități ale culturii botoșănene printre care Mihai Eminescu, Nicolae lorga, Ion Simionescu, Ludovic Dauș și Barbu Lăzăreanu, și a fost înființată o bibliotecă documentară.

Anii care au urmat au consemnat noi succese în activitatea muzeului, în special, o creștere semnificativă a patrimoniului. După 1968 s-a realizat transferul secției de științe ale naturii la Dorohoi, muzeul rămânând doar cu profilul istorie, în jurul său constituindu-se Muzeul Județean de Istorie a cărui inaugurare a avut loc la 3 decembrie 1977.

Muzeul de Istorie, împreună cu Muzeul de Arheologie Săveni, păstrează cele mai vechi urme ale civilizației din această zonă, constând în unelte și arme din piatră cioplită și os, resturi fosile ale unor animale preistorice, un exponat unic în Europa de Sud-Est — un adăpost omenesc din paleolitic, parțial reconstituit.

Patrimoniul muzeului cuprinde: arheologie (piese paleolitice de la Ripiceni, Mitoc, Crasnaleuca; vase de ceramică pictată din cultura Cucuteni; ceramică și podoabe dacice de la Stânceni, Strahotin); numismatică (monede romane, tezaure monetare din epoca medievală); istorie (documente, hărți, arme, piese de harnașament, peceți, obiecte de podoabă din aur și argint din epoca medievală, precum și documente, costume de epocă, instrumente de măsură, instrumente muzicale, fotografii originale, ilustrate de epocă și obiecte aparținând unor personalități botoșănene din epoca modernă și contemporană).

Epoca metalelor este reprezentată de obiecte precum: unelte, arme, obiecte casnice, vase ceramice, vase de provizii, amfore, cupe, opaițe, vase pentru ofrande și obiecte de podoabă (descoperite în morminte din secolele III-IV), monede și unelte agricole.

Epoca prefeudală și feudală este reprezentată de unelte, vase ceramice, arme, și tezaure cu obiecte și monede de argint descoperite la Hudum, Stăuceni sau Lunca (sec. XIV-XV); cahlele și butoni din ceramică smălțuită de la ctitoriile lui Ștefan cel Mare, bisericile „Sf. Nicolae” din Dorohoi (1495) și „Sf. Nicolae Popăuți” din Botoșani (1496); inele cu sigiliu și paftale (sec. XVI-XVII), dar și un important număr de documente — cărți bisericești, hrisoave domnești.

Ilustrată prin multe obiecte și documente este și Epoca modernă: arme, brevete, medalii și decorații, uniforme militare, ustensile tehnice din manufacturile botoșănene (sec. XIX), unități de măsură din timpul domniei lui Al. Ioan Cuza, obiecte personale care au aparținut unor participanți la evenimentele perioadei, fotografii și documente originale.

Perioada interbelică este reprezentată de documente, cărți, ziare și obiecte precum: mașină de cusut de la Fabrica de lenjerie „Hercules” din Botoșani, matriță de la Fabrica de zahăr Ripiceni, măsură pentru cereale sau aparate tehnice, telefoane Bell, aparat de fotografiat Kodak, urna de vot a Consiliului Județean.

În muzeu este înfățișată, deopotrivă, și latura istorico-culturală a societății românești, prin fotografii și obiecte ce au aparținut unor personalități precum Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga, Ștefan Luchian, Grigore Antipa, Dimitrie Brândză sau Octav Băncilă.

Lasă un răspuns